Datele publicate marți de Eurostat arată că, în 2023, cheltuielile publice pentru educație, ca pondere din PIB, s-au menținut în UE la 4,7%, fără modificări față de 2022. În cadrul blocului comunitar, această cifră a înregistrat, totuși, o ușoară scădere față de valoarea de 5% în 2020.
România figurează cu 3% din PIB alocate educației preuniversitare, situându-se la coada clasamentului. În topul distribuțiilor se află Suedia cu 6,8%, Finlanda 6,3% și Belgia 6,2%, în timp ce Grecia are 3,3% iar Malta 3,4% din PIB.
Agerpres, citând Eurostat, subliniază că, deși Uniunea Europeană a rămas constantă în termeni relativi, diferențele între țări în ceea ce privește finanțarea educației se mențin semnificative. În context, creșterea sau relocarea fondurilor pentru învățământ poate afecta planuri de modernizare a infrastructurii, dotări tehnologice, salarizarea personalului didactic și rezultatele elevilor pe termen lung.
În România, acest decalaj ridică întrebări despre sustenabilitatea reformelor educaționale și despre modul în care alocările bugetare influențează accesul la educație de calitate. Specialiști și reprezentanți ai autorităților atrag atenția asupra necesității de a intensifica investițiile și de a monitoriza eficiența cheltuielilor, în timp ce autoritățile locale din Olt pot resimți presiunea deciziilor naționale asupra bugetelor sectoriale.
În fine, raportul Eurostat invită la o analiză atentă a priorităților publice, în perspectiva îmbunătățirii calității și echității în educație, cu impact direct asupra pregătirii forței de muncă regionale. Sursa datelor: Eurostat, preluate de Agerpres, cu referire la datele pentru anul 2023 și comparațiile cu 2022 și 2020.
