O descoperire științifică legată de meiul cultivat în India atrage atenția comunității științifice internaționale. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Hokkaido, Japonia, a analizat 59 de varietăți de mei cultivat în India, folosind tehnologii lipidomice de ultimă generație.
În cadrul cercetării s-au identificat 219 tipuri de molecule lipidice și s-a indicat apariția unei categorii noi de compuși bioactivi, semnificativ pentru înțelegerea rolului cerealelor în dietă. Rezultatele sugerează potențiale direcții pentru dezvoltarea de diete mai sănătoase și pentru prevenirea unor afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul și bolile inflamatorii, prin impactul acestor compuși asupra metabolismului lipidelor și a răspunsurilor inflamatorii.
Meiul este bine cunoscut pentru rezistența la secetă și valoarea nutrițională, iar descoperirea întărește potențialul său nu doar ca aliment de bază, ci și ca vector pentru nutraceutice. Specialiștii subliniază însă că este nevoie de studii suplimentare pentru a evalua biodisponibilitatea acestor compuși în organism, siguranța și dozele optime pentru eventuale aplicații alimentare sau terapeutice.
Dincolo de frontierele cercetării, aceste rezultate pot stimula colaborări în agricultură și industrie alimentară la nivel regional, inclusiv în contextul regiunii Oltenia, unde cerealelor vechi le pot reveni roluri relevante în securitatea alimentară. Publicarea și comunicarea rezultatelor datează din data de 20 iunie 2026, demonstrând un interes crescut pentru modalități inovatoare de a valorifica resursele tradiționale în beneficiul sănătății publice.
