Surse
22/03/2026
23/03/2026
23/03/2026
23/03/2026
23/03/2026
Criza carburanților se adâncește în România, cu motorina depășind pragul de 10 lei pe litru, crescând presiunile asupra buzunarelor românilor în ultimele zile. Analizele publice indică faptul că această creștere nu mai este o situație temporară, iar experți precum Dumitru Chisăliță, președinte AEI, susțin că pragul de 10 lei/litra devine noua bază de referință, subliniind că nu asistăm la o revenire la prețuri ieftine, ci la o schimbare de regim în piața energetică globală.
Până la 23 martie 2026, estimările arată că aceste evoluții se reflectă în întreaga economie, iar “globalizarea energetică” a fost perturbată, ceea ce face ca revenirea la prețuri acceptabile să nu mai fie credibilă. În contextul European, autoritățile române caută echilibrul între necesitatea unei reacții rapide și riscurile unor măsuri grabite care ar putea genera penurii sau efecte adverse.
Pe plan intern, consilierul prezidențial Radu Burnete a cerut prudență și analiză riguroasă, recomandând amânarea unor măsuri excepționale cu una sau două săptămâni pentru a evita decizii cu efecte secundare catastrofale, în timp ce discuțiile despre ajustări de accize și mecanisme de sprijin continuă în Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor. În același timp, guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru a declara situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, cu aplicare inițială de șase luni, posibil prelungită în succesiune de câte trei luni, și cu măsuri de limitare a adaosurilor comerciale pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în rafinare.
De la 22 la 23 martie 2026, premierul Ilie Bolojan și echipele lor au analizat mai multe scenarii pentru a reduce impactul asupra populației, iar anunțurile oficiale despre noi decizii sunt așteptate în scurt timp, inclusiv posibilitatea unor plafoane de preț sau subvenții directe, în funcție de evoluția pieței. În această perioadă, vocea publică este împărțită între nevoia de reacții rapide și cea a stabilității macroeconomice, iar situația rămâne în atenția opiniei publice și a actorilor politici.
