Comisia Europeană aprobă a patra cerere de plată din PNRR: ce rămâne de făcut pentru a nu pierde fonduri

Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) din cadrul NextGenerationEU, în valoare de 2,62 MILIARDE DE EURO. Documentul UE subliniază că fondurile sprijină măsuri esențiale: gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a energiei, reforme în administrația fiscală, modernizarea pensiilor publice, investiții în infrastructura de sănătate și în serviciile sociale pentru persoanele cu dizabilități, precum și consolidarea procesului decizional guvernamental, digitalizarea, eficiența sistemului juridic, lupta anticorupție și îmbunătățirea educației.

Comisia a remarcat că România a finalizat în mod satisfăcător 38 de jaloane și 24 de ținte, indicând un progres semnificativ în implementare. Totalul fondurilor deja primite prin PNRR se ridică la 10,72 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50,08% din finanțarea totală.

Cu toate acestea, existența unor proiecte și reforme încă neterminate menține riscuri: țara poate fi afectată de penalități de până la 15 MILIARDE DE EURO dacă jaloanele rămân neîndeplinite, pe fondul apropiării termenului de finalizare al planului. Guvernul a informat că 38 de ținte și jaloane rămase necesită finalizare, iar suma ce poate fi încasată în continuare din PNRR este estimată la circa 13 miliarde de euro.

În contexte politice, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, în următoarele două săptămâni, toate proiectele de lege restante vor fi depuse la Parlament, pentru a evita limitările impuse de însărcinarea guvernului interimar de a adopta doar măsuri specifice, în timp ce fondurile europene se mențin ca obiectiv major. Ursula von der Leyen a transmis apoi un mesaj de felicitare României pentru progresele în implementarea reformelor.

Impact local: fondurile PNRR pot sprijini proiecte din județul Olt în domeniile sănătății, educației și serviciilor sociale, precum și în digitalizarea administrației locale, ceea ce poate genera oportunități pentru contracte, investiții în infrastructură și contribuții la creșterea atractivității comunităților din regiune.