Pe 03/02/2026, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a propus interzicerea accesului pe rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, declanșând o dezbatere publică și parlamentară privind „majoratul digital”. Arafat compară efectele algoritmilor asupra creierului tinerilor cu adicțiile de substanțe nocive și argumentează că măsura ar proteja împotriva cyberbullying-ului și a expunerii la conținut periculos.
Propunerea se suprapune cu demersurile de includere a educației media în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Organizatii precum Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) atenționează că o barieră de vârstă simplă poate fi insuficientă: tinerii pot ocoli restricțiile prin soluții tehnice (VPN-uri) și rămân vulnerabili la dezinformare, fenomen catalogat oficial drept amenințare la securitatea națională.
Experții în educație promovează, în schimb, investiția în alfabetizare media și gândire critică, invocând corelația dintre competențele elevilor (teste PISA) și performanța economică pe termen lung. Dezbaterea ridică întrebări tehnice (verificarea vârstei), juridice (dreptul la informare vs. protecția minorilor) și practice (eficacitatea unei interdicții într-un mediu digital global).
În Parlament, proiectul este analizat sub presiunea opiniei publice și a instituțiilor europene; rămâne neclar dacă măsura va fi adoptată ca normă strictă sau însoțită de politici complementare: educație digitală obligatorie, instrumente tehnice de control parental și campanii naționale de prevenție. Dezbaterea evidențiază nevoia de soluții mixte: reglementare, tehnologie și educație, pentru a proteja minorii fără a le limita disproporționat accesul la informație.