Surse
Pe 2 februarie 2026 credincioșii ortodocși marchează Întâmpinarea Domnului, praznic împărătesc notat cu cruce roșie în calendar. Sărbătoarea comemorează, la 40 de zile după Nașterea lui Hristos (calculată de la 25 decembrie), momentul în care Fecioara Maria și dreptul Iosif îl duc pe Pruncul Iisus la Templul din Ierusalim.
Acolo, dreptul Simeon și prorocita Ana recunosc în Prunc pe Mesia (Luca 2,25-32). Tradiția liturgică menționează ofranda cerută de Legea mozaică — două turturele — și ritualuri specifice: molifta de curățire (cinci molitfe în Aghiazmatar), binecuvântarea pruncilor la 40 de zile și introducerea lor simbolică în biserică.
Istoric, sărbătoarea a fost introdusă la Roma în anul 494 de papa Gelasiu, adoptată în Răsărit în 526 (în penultimul an al lui Justin I) și generalizată în secolul VI, iar în 534 împăratul Iustinian i-a fixat data la 2 februarie. În calendarul popular românesc ziua e asociată și cu Stretenia sau „Ziua Ursului”: se crede că, dacă ursul își vede umbra, iarna continuă încă aproximativ 6 săptămâni; altminteri, primăvara se apropie.
Practici locale includ aducerea pruncilor la Sfânta Liturghie, aprinderea de lumânări și pomană pentru morți. După cum remarcă părintele Teofil Paraian, credincioșii pot primi și păstra prezența lui Hristos „nu numai câteva clipe, ci o viață întreagă”.
Informațiile provin din articole publicate de gazetaoltului.ro și olt-alert.ro, care subliniază atât dimensiunea dogmatică și liturgică, cât și elementele folclorice ale sărbătorii.
