Gerul din 12–15 ianuarie 2026 a evidențiat vulnerabilitățile cronice ale sistemului energetic și de termoficare din România, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Eșecul rețelelor nu a fost natural, ci rezultat al „ani de amânări, improvizații și lipsă de investiții”.
Pe 13 ianuarie consumul național a atins 9.119 MWh/h, iar hidroenergia a acoperit 27% din necesar; importurile au reprezentat 23%. Când conductele au cedat cetățenii au trecut la încălzire electrică, generând un consum suplimentar estimat la 250 kWh pentru un apartament cu două camere, ceea ce adaugă aproximativ 400 lei la factura de curent; factura tipică de termoficare (~400 lei) se poate dubla.
Chisăliță avertizează că nopțile cu -6 până la -11°C din următoarele două săptămâni vor amplifica cheltuielile. Analiza califică situația drept „criză administrativă”: statul s-a retras fără soluții de rezervă, despăgubiri sau explicații, iar populația plătește o „taxă informală”.
Chişăliţă notează că vârful de consum din 13 ianuarie a fost „cel mai ridicat nivel din anii recenţi” şi rămâne cu 5% sub media din 1989, dar cu structură schimbată: azi consumul privat de supraviețuire domină, nu industria.


