Surse
Uniunea Europeană, prin Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a emis pe 16 iulie 2026 o hotărâre care contestă interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la prescripția răspunderii penale, adoptată pe baza principiului legii penale mai favorabile. CJUE concluzionează că această interpretare nu este compatibilă cu dreptul UE, accentuând că aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constituționale referitoare la prescripție contravine obligațiilor comunitare.
Decizia este vădit o continuare a soluției cunoscute ca „Lin”, emisă în 2023 într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. În esență, CJUE subliniază că abordarea românească de a aplica retrospective deciziile constituționale în materia prescripției nu poate fi compatibilă cu reglementările UE privind dreptul penal și protecția drepturilor fundamentale.
Reacțiile din București au venit rapid: ÎCCJ a transmis un comunicat în care susține că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european și standardele de protecție a drepturilor fundamentale, apăsând pe buna-credință a deciziilor sale. La rândul său, pe 17 iulie 2026, președintele Nicușor Dan a afirmat că responsabilitatea principală pentru situația creată ține de Parlament, care nu a modificat cadrul legislativ în termenul prevăzut după decizia CCR.
Deși oficialii au promis respectarea deciziilor CJUE, analiștii subliniază că este necesară o reformă legislativă clară pentru alinierea legilor penale la normele europene. Pentru județul Olt, aceste evoluții înseamnă o monitorizare strictă a dosarelor pendinte și o clarificare necesară a modului în care prescripția va fi aplicată în practică, în contextul unor eventuale corecții legislative la nivel național.
