Surse
09/03/2026
09/03/2026
09/03/2026
09/03/2026
09/03/2026
În luna martie 2026, România continuă să opereze fără un buget aprobat pentru anul în curs, iar tensiunile din coaliție dintre PNL și PSD devin tot mai vizibile. Conform relatărilor, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi elaborat proiectul bugetului pe 2026 fără să includă creșterea salariului minim începând din iulie, o măsură pe care social-democrații o susțin în mod repetat ca element-cheie pentru veniturile gospodăriilor.
Un vector de necesitate financiară în proiect este posibilitatea de a reduce venituri prin înjumătățirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), decizie ce ar afecta atât firmele, cât și încadrarea bugetară. În acest context, discuțiile despre buget sunt în centrul disputelor politice, iar demersurile de rectificare par să păstreze un ritm lent.
Din interiorul PSD, liderul Sorin Grindeanu a afirmat că există „foarte multe motive” pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, iar evaluarea celor nouă luni de guvernare va viza atât miniștrii PSD, cât și întreaga guvernare. În paralel, conducerea PNL și Președinția Parlamentului au subliniat că nu PSD stabilește cine este premierul sau cum se gestionează consultările interne; potrivit lor, programul de guvernare rămâne cadrul de referință, iar Bolojan beneficiază de sprijin în cadrul coaliției.
Într-un context similar, Marcel Ciolacu a lansat critici dure la adresa guvernului, vorbind despre „incompetență economică” și avertizând că lipsa unui buget în luna martie poate bloca finanțări pentru investiții naționale și locale. El a accentuat pericolul pentru județe precum Buzău, unde proiectele pot fi afectate.
Totodată, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a subliniat că nu PSD stabilește cine este premierul sau cum vor decurge consultările, argumentând că este o problemă de politică internă în cadrul fiecărui partid. În ansamblu, criza bugetară pe 2026 relevă o coaliție fragilă, cu ambiții opuse privind salariile, ferestrele fiscale și evaluările guvernamentale, și promite să marcheze scena politică românească în săptămânile ce urmează, pe fondul presiunii economice și a neclarităților privind finanțarea investițiilor publice.
